…nu despre calea vieții vorbesc
nu despre calea uitării
acestea sînt dintr-o altă poveste
îți mai amintești difuzorul agățat în perete?
bună seara copii
aazi aieri acînd ace ada aba așa auzi?
noapte bună copii!
Comments
…nu despre calea vieții vorbesc
nu despre calea uitării
acestea sînt dintr-o altă poveste
îți mai amintești difuzorul agățat în perete?
bună seara copii
aazi aieri acînd ace ada aba așa auzi?
noapte bună copii!
Cunosc acest peste!Pfff!Este pestele din casa ta, din casa maica-mii, din casa buncii mele. Si mileul il cunosc.:)))) Ar mai fi cateva “bibilouri” de adaugat ca sa intregeasca tabloul acesta minunat dar cu siguranta o sa ne mai rasfete domnul Vladut cu una, doua amintiri . Ne prind bine pe criza asta. Am inteles ca “este crize” si de sentimente, bre, prin Romania. Haideti cu totii acum sa ne amintim. 1,2,3 si: O lume minunata… si un Sipot Fericit, poete!:)
Silvia
Era nevoie de spatiul-timpul acesta unde amintirile sa nu fie catalogate drept nostalgii siropoase si unde partile fiecaruia de suflet sa fie un intreg, fara sa isi duca dorul una alteia! Pesti de sticla erau prin casele noastre de sticla, prin peretii carora se vedea mai mereu cerul gurii infometat de stele… caci aici pe pamant era cam frig si cam foame… dar a trecut… iar acum in era blogurilor… ne mai ramane amintirea inimii intregi pusa pe jertfelnicul pieptului din care tasnesc aripile intru zbor!
Multumesc Altaiyr… m-ai facut sa mi se faca dor de mine!
Doamnelor,
sînt multe de spus, pînă una alta, cît ai zice peşte – mulţumim vouă.